Schimbarea furnizorului este un proces ușor de realizat din momentul în care s-a liberalizat piața de energie. Totuși, există încă zvonuri false despre procesul de schimbare, iar dacă ai auzit unul dintre zvonurile pe care le-am auzit și noi, îți recomandăm să arunci o privire pe acest articol.

Ce este plafonarea? Este o schemă de sprijin din partea guvernului, pentru a reduce impactul cauzat de creșterea prețurilor la energie din ultimul an.

Începând din data de 29 martie 2024 a intrat în vigoare OUG nr. 32/2024, care aduce modificări OUG nr. 27/2022 privind plafonarea prețurilor la energie electrică şi gaze naturale.

Perioada de aplicare a măsurilor de sprijin rămâne neschimbată până la 31 martie 2025 și nu există ajustări în ceea ce privește plafonarea prețurilor pentru energie electrică şi gaze naturale, nivelurile acestora sau criteriile de eligibilitate.

Ce se schimbă la gaze naturale?

Când vine vorba să te gândești că ai nevoie de un branșament sau poate chiar de o extindere de conductă, întrebarea firească care îți vine în minte este: cine mă ”dumirește” ?! 

Tocmai la acest tip de întrebări venim cu răspunsurile potrivite 🙂

Înainte de începerea procesului de racordare este important să știi ce tip de client ești:

• client casnic – clientul care cumpără gaze naturale pentru consumul casnic propriu;
• client noncasnic – clientul care cumpără gaze naturale ce nu sunt destinate consumului casnic propriu;
• dezvoltator al ansamblului rezidențial – solicitantul, persoană fizică sau juridică, care efectuează toate operaţiunile imobiliare în vederea construirii, finalizării şi predării unor locuinţe către viitorii clienţi finali casnici şi/sau noncasnici, cu care a încheiat sau nu o/un convenţie/antecontract/contract, precum şi coordonarea surselor de finanţare necesare realizării acestor operaţiuni;

Ca să venim în ajutorul tău, am pus cap la cap un ghid practic, cu 10 criterii importante pe care să le iei în considerare atunci când alegi o centrală termică nouă.

Tot mai des auzim vorbindu-se despre eficiența energetică. Ba în contextul schimbărilor climatice care ne afectează pe toți indiferent de colțul lumii în care trăim, ba în contextul consumului crescut de resurse de orice fel – unele din ele fiind epuizabile sau cu grad ridicat de poluare, ba în contextul costurilor tot mai crescute care, mai devreme sau mai târziu ne ating pe fiecare dintre noi.

Ce este eficiența energetică?

Conform Directivei 2012/27 a Parlamentului și Consiliului Uniunii Europene eficiența energetică este rezultatul raportului dintre performanța unui bun sau serviciu și energia folosită în realizarea acestuia.

În aceeași ordine de idei utilizarea eficientă a energiei, creșterea eficienței energetice înseamnă realizarea unei unități de produs, bun sau serviciu fără scăderea calității sau performanțelor acestuia, concomitent cu reducerea cantității de energie cerute pentru realizarea acestui produs, bun sau serviciu.

Cum devenim eficienți energetic acasă?

Cu toții știm că trebuie să stingem lumina când ieșim din cameră și să nu lăsăm apa să curgă când ne spălăm pe dinți, dar… cam atât. Potrivit unui sondaj european , 61% dintre români spun frecvent „Ai lăsat lumina aprinsă” în una dintre încăperile casei. Acest procent plasează ţara noastră pe primul loc în topul european al celor preocupaţi ca becurile să nu stea aprinse inutil şi să risipească astfel energia electrică. Ok, ne preocupă, dar ce facem mai departe?

Dacă ai știi că poți salva 2000 lei anual acasă cu minim efort, nu ai vrea să știi cum?

Am pus cap la cap o serie de sfaturi pe care le putem implementa fiecare dintre noi acasă, pentru a face economii la factura de gaze naturale și de energie electrică. Și ce să vezi, s-au strâns cam 2000 lei pe an! Calculele sunt PE BUNE la costurile de azi ale energiei,  idei smart și economii de impact.

Unii numesc eficiența energetică „arta utilizării celei mai mici cantități de energie posibilă, pentru a obține satisfacția confortului”. Nu-i așa că putem fi toți artiști în fiecare zi? Distribuie mai departe acest articol că e bine să dăm și un exemplu. Bine pentru fiecare, dar și pentru casa noastră mai mare!

Un consum mai responsabil de energie, fie că vorbim de energie electrică sau gaz, trebuie să țină cont de impactul negativ și pozitiv asupra oamenilor, mediului și economiei, de la furnizori până la clienții finali și, mai ales, trebuie să țină cont de deșeurile și poluarea rezultate. 

Dar ce înseamnă mai responsabil?

Dacă ne gândim la sustenabilitate, consumul de energie trebuie să fie mai responsabil față de oameni, mediu și economie. Consiliul Mondial al Energiei definește această provocare prin Echitate, Sustenabilitate și Securitate Energetică. De asemenea, energia are impact direct sau indirect asupra tuturor celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite1,de la Sărăcie și Educație la Dezvoltare Economică și Apă curată și Sanitație. Cu alte cuvinte, pentru că energia are impact direct în tot ceea ce ține de dezvoltarea armonioasă a societății, ca să fim mai responsabili trebuie să fim atenți la felul în care producem și consumăm energia astfel încât efectele negative la nivelul societății să fie minime. 

Ce feluri de energie există?

În univers energia există deja, noi trebuie doar să o captăm și să o transformăm în tipul de energie de care avem nevoie. O parte din energie este deja pe planetă în apă și vânt, iar dacă noi o captăm, obținem hidroenergie și energie eoliană. O altă parte din energie s-a format în milioane de ani în urma proceselor naturale – iar aici vorbim despre gaz, petrol și energie nucleară. La final, ultima parte de energie vine direct din spațiu, mai precis de la soare, și o putem capta cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Fiecare transformare implică o serie de procese și tehnologii, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale.

Energie verde, nepoluantă și cu impact zero – utopie sau realitate?

Energia nucleară, de exemplu, nu este o energie din surse regenerabile și nu este complet nepoluantă pentru că în urma proceselor de transformare rămân în urmă deșeuri radioactive care trebuie stocate și neutralizate. Însă avantajul ei este că are zero amprentă de carbon. Energia hidro vine din surse regenerabile și are o amprentă de carbon redusă, însă poate avea un impact negativ asupra mediului înconjurător, în special a vieții acvatice. Pentru a avea un mix de energie echilibrat, trebuie să luăm în calcul toate dezavantajele acestea și să încercăm să le rezolvăm sau să le reducem impactul. 

Cum putem eficientiza consumul?

Foarte multe ineficiențe de sistem și costuri suplimentare sunt generate de stilul de viață și, paradoxal, de starea vremii. Pentru a nu rămâne fără energie, sistemul energetic național trebuie dimensionat și gestionat astfel încât să facă față la sarcină maximă, care se întâmplă și vara și iarna. Sunt două abordări diferite care pot ajuta la această eficientizare: una ține de schimbarea comportamentului consumatorului, care poate folosi echipamente eficiente energetic, programate să funcționeze în timpul zilei, când cererea e mică; cealaltă ține de folosirea de echipamente și rețele inteligente care pot porni atunci când consumul este mai scăzut și prețul dinamic cel mai mic. 

Putem reduce consumul indirect de energie?

Dincolo de energia consumată în mod direct, orice dispozitiv sau produs pe care noi îl folosim are o amprentă de energie. Apa de la robinet, de exemplu, are o amprentă de energie – ca sa ajungă la noi trebuie tratată prin procese chimice, apoi niște pompe o împing prin țevi și așa mai departe, deci simplul act de a umple un pahar cu apă de la robinet consumă indirect energie și, drept urmare, produce carbon. Folosind perlator la robineți și duș/ vas de WC eficient, poți reduce consumul de apă cu 50-80%2, reducând astfel și consumul total de energie. 

Orice obiect de unică folosință reprezintă un consum iresponsabil de energie. Cu cât folosim de mai multe ori un obiect, cu atât amprenta totală de energie, carbon și resurse consumate scade, iar noi devenim consumatori responsabili.

Centrala termică, ca orice alt echipament care funcționează pe baza de combustibili, este o mașinărie care are nevoie de întreținere pentru a funcționa la capacitate normală și pentru a furniza încălzire și apă caldă menajeră la standardele și parametri indicați de către producător.

Pentru mulți se poate să nu fie o surpriză că cele mai multe solicitări de service și intervenții la centrala termică apar în lunile decembrie și ianuarie, în timp ce luna iulie înregistrează cele mai puține solicitări. Cauzele sunt evidente:

• temperaturile apropiate de îngheț și
• folosirea intensivă, zilnică a echipamentului, care exercită o presiune suplimentară asupra componentelor sale.

Dacă centrala termică are deja câțiva ani vechime, probleme de uzură sau mici defecțiuni, laolaltă cu cele de mai sus, duc la o singură consecință: defecțiuni majore și chiar oprirea centralei termice. Cum ar fi ca în toiul iernii, să stai cel puțin 3 zile fără încălzire și apă caldă?

În mod uzual, durata de exploatare a unei centrale termice este de 10 ani după care randamentul ei scade și implicit crește, considerabil, consumul de gaz. Dacă în ţările din Europa de Vest o centrală se schimbă o dată la opt ani, în România acestea sunt folosite chiar şi 20 de ani, dacă sunt funcționale. Din păcate, doar atunci când constatăm că reparația e prea scumpă, luăm în considerare înlocuirea centralei, deși, zi de zi cât o folosim, de multe ori încălzim atmosfera și vecinii, pe banii noștri.

Cum putem evita defecțiunile la centrala termică?

În primul rând, asigurându-i servicii periodice de mentenanță. De exemplu, cel puțin o dată la 2 ani, este obligatorie o verificare tehnică periodică, cunoscută ca VTP. Pentru această lucrare e nevoie să apelezi la un inginer autorizat ISCIR și ANRE. Inginerul autorizat va transmite rezultatele verificării câtre Operatorul de Distribuție din zona locului de consum, iar acesta către furnizorul tău, pentru actualizarea acestor informații în sistem. O intervenție neautorizată sau neefectuarea acestei lucrări pot duce la pierderea garanției, dar chiar și la întreruperea alimentării cu gaz a locuinței.

VTP-ul este recomandat și la semne că centrala ajunge „mai greu” la temperatura dorită, când scoate zgomote ciudate, când erorile ce apar pe ecran, nu pot fi remediate urmând instrucțiunile din manualul de utilizare.

Alte lucruri pe care le putem face singuri sunt:

• verificarea presiunii apei – de regulă, aceasta trebuie să fie între 1 și 2 bari, iar dacă nu e așa, o poți regla.
• aerisirea caloriferelor, de regulă înainte de sezonul rece sau de momentul când pornești încălzirea. Astfel, poți evita ca acestea să prezinte zone reci.
• pornirea centralei pe încălzire și în timpul verii. O pornești 5 minute și gata.

Când e cazul să înlocuim centrala termică?

Așa cum spuneam și mai devreme, vârsta echipamentului este un factor important. Pe lângă consumul inutil de gaze naturale, dar și de electricitate ridicat, defectarea unei centrale vechi poate însemna costuri de reparație ridicate, piese scumpe sau chiar dispărute de pe piață și imposibil de găsit. Așa că, ce faci? După ce că dai greu de un specialist disponibil, stai în frig câteva zile, ca apoi să afli că nici nu poate fi reparată?

Dacă vezi că de la an la an, valoarea facturilor tale crește desi prețul gazului e același, înseamnă că e o problemă de consum.

Defecțiuni mici, dar dese? Poate fi semn că e cazul să o schimbi. Iar dacă deja știm că cele mai frecvente defecțiuni apar iarna, e oarecum logic ca înlocuirea centralei să o faci în sezonul cald. Ai toate șansele să prinzi oferte speciale, să beneficiezi de montaj rapid, firmele nefiind atât de ocupate, plus că nu e un disconfort să stai câteva zile fără încălzire.

Putem prelungi durata de viață a centralei termice?

Da. În primul rând, prin alegerea unei centrale termice în condensare de calitate premium. Chiar dacă e o investiție ridicată, avantajele vin din raportul calitate-preț, iar pe termen lung se poate dovedi cea mai bună alegere.

Efectuarea mentenanței obligatorii, dar și respectarea indicațiilor de la producător, cuprinse în manualul de utilizare.

Atât timp cât centrala funcționează pe gaz, e de la sine înțeles că ș instalația de utilizare a gazelor naturale e un factor important. Și aceasta, ca și centrala, necesită service autorizat, periodic, mai ales din motive de siguranță. De exemplu, e important să știi că nu poți realiza VTP, fără ca verificarea instalației de gaz nu este și ea în termen, fiind la fel, obligatorie la fiecare 2 ani.

Cum alegi centrala potrivită?

Apelând la profesioniști. Noi îți livrăm „la cheie” tot de la echipament, la instalare, punere în funcțiune.Ia legatură cu echipa noastră și îți vom oferi toate detaliile. 

Poate una dintre cele mai frecvente nedumeriri privind factura de gaze naturale este conversia metrilor cubi în kilowați-oră. Mulți dintre noi ne-am întrebat măcar o dată: de ce plătesc kWh la gaz, când contorul măsoară mc?

Încercăm în cele ce urmează să clarificăm acest aspect.

De câțiva ani încoace, mai exact din iulie 2008, și România s-a aliniat cu restul țărilor europene prin facturarea consumului de gaze naturale în kWh, înlocuind astfel metri cubi. Această metodă este valabilă pentu toți consumatorii și pentru toți participanții din piața gazelor naturale, fie ei producători, transportatori, distribuitori și furnizori.

De ce s-a întâmplat acest lucru?

În primul rând, ne este mai ușor nouă, consumatorilor, să comparăm costurile legate de diverse soluții de încălzire. Acum putem compara simplu energia electrică și alte tipuri de combustibil solid, gazos, întrucât sunt exprimate în aceeași unitate de măsură: kWh.

Cu alte cuvinte, consumatorul plătește la final unități de energie, exprimate universal prin kWh, nu volumul de combustibil/gaze naturale, a căror calitate poate varia în funcție de zonă sau în timp.

Pentru a servi scopului explicat mai sus, a apărut și parametrul calitate pe care îl putem urmări acum, nu doar cantitatea. Când avem suspiciuni privind calitatea gazului furnizat, presiune scăzută, „flacără roșie”, timp mai ridicat pentru încălzire sau gătit, putem semnala acest lucru la furnizorul nostru.

Să le luăm pe rând. Ce știm?

• Contorul măsoară consumul de gaz în metri cubi, acesta fiind o unitate de măsură a volumului
• În același timp însă, furnizorul trebuie să factureze energia consumată
• Pentru conversia din unități de volum (mc) în unități de energie (kWh) se folosește coeficientul PCS, puterea calorifică a gazului.

Ce este puterea calorifică superioară?

Puterea calorifică superioară (PCS) a gazelor naturale reprezintă energia totală, respectiv cantitatea de căldură degajată prin arderea completă, în aer, a unui metru cub de gaze naturale și este exprimată în kWh/mc. Cantitatea de căldură degajată poate varia în funcție de compoziția chimică a gazelor naturale, aceasta din urmă fiind determinată de sursa lor de proveniență (câmpul de extracţie). Zona de calitate este înscrisă pe factura de gaze naturale, în România fiind stabilite 321 de zone de calitate.

• Puterea calorifică superioară poate varia lunar în funcție de compoziția chimică a gazelor naturale de aici și diferențele de valori între PCS dintr-o zonă din Târgu Mureș, versus București sau Iași.
• PCS este măsurată zilnic în laboratoarele metrologice aparținând TRANSGAZ pentru fiecare zonă de intrare a gazului în rețea, iar aceste valori sunt transmise mai apoi furnizorilor pentru preluarea lor în calculul facturilor. Furnizorul face media valorilor zilnice din perioada de consum, pentru a aplica o valoare PCS pe factură.
• Valorile PCS sunt publicate de regulă pe site-urile distribuitorilor și pe site-ul ANRE.
• Valoarea PCS variază între 9,7 şi 11,5 KWh pentru un metru cub de gaz.
• Valoarea PCS apare și pe factura ta de consum, de exemplu la E.ON o poți vedea afișată în tabelul „Date contor”.

Cum facem conversia din metri cubi în kilowați-oră a gazelor naturale?

Știm deja cu toții că valoarea afișată de contorul de gaz, indexul, este măsurat în metri cubi. Am aflat acum și ce este PCS și că ne ajută la stabilirea energiei produse de metri cubi consumați.

Care este formula de calcul?

Înmulțim numărul metrilor cubi afișați pe contor cu valoarea PCS și obținem numărul de kWh.

De exemplu, pentru o valoare medie a PCS de 10,5 kWh/mc putem spune că:

1 mc x 10,5 kWh/mc = 10,5 kWh, adică 1 metru cub consumat este echivalentul a 10,5 kilowați-oră.

Urmărind aceeași logică și știind schema de sprijin a guvernului prin care prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici este plafonat la maximum 0,31 lei/kWh, putem spune că 1 metru cub de gaz ne costă maximum 0,31 lei/kWh x 10,5 kWh = 3,25 lei.

Nu-i așa că nu e foarte complicat?